Arieseni(vara)

Zona Muntii Apuseni prezinta cele mai multe fenomene carstice de pe teritoriul Romaniei: ghetari ce isi pastreza gheata pana in mijlocul verii sau chiar de la un an la altul; pesteri cu intrari gigantice ; pesteri impodobite minunat cu stalagmite, stalactite si multe alte formatiuni carstice  in unele pesteri se intalnesc lacuri si cascade subterane si sali de-a dreptul impresionante.Toate acestea sculptate cu maiestrie si rabdare de catre arhitectul "Apa" in chipuri si forme spectaculoase !
Numeroase chei salbatice), cascade inspumate  si varfuri  ce impodobesc Muntii Apuseni cu adevarate nestemate peisagistice.

Din statiunea Arieseni se poate ajunge la toate aceste obiective unele dintre ele chiar le-am vizitat. Mai jos o sa le prezint pe cele vizitate.

Ghetarul Scarisoara-  cel mai mare ghețar subteran din România. Drumul spre peșteră pornește din comuna Gărda de Sus, situată pe valea Ariesului Mare la 32 km amonte de Câmpeni (pe DN75). Din centrul comunei se desprinde drumul carosabil de pe Gârda Seacă pe care se ajunge, după aproximativ 1km, la gura Vaii Ordâncușa. De aici există trei variante. Prima este poteca turistică marcata cu cruce roșie, care mai întâi trece prin cătrumul Mununa și după un traseu de 10 km, ajunge la Peștera Scărișoara. Cea de a doua variantă este drumul asfaltat de pe valea Ordâncușei, de 23 km. care duce până în cătunul Ghețar. Ultima și cea mai nouă variantă este pe Valea Gârda Seacă. La 2 km de la gura Urdâncușei pornește un drum forestier prin Mununa pâna la Ghețar lung de 12 km

Intrarea în Ghețarul de la Scărișoara se face printr-un impresionant aven, a cărui gură, cu un diametru de 60m, se deschide în pădurea din marginea platoului. O potecă îngustă săpată în stâncă și câteva scări metalice ancorate în pereți înlesnesc coborârea celor 48 m cât măsoară adâncimea avenului. Pe fundul lui se păstrează în tot timpul anului un strat gros de zăpadă. Aici se pătrunde în Sala Mare printr-un impresionant portal măsurând 24 m lățime și 17 m înălțime.
Topografia Ghețarului de la Scărișoara este simplă, deoarece peștera reprezintă o încăpere unică cu o dezvoltare totală de 700 m. În mijlocul acestei încăperi se află un imens bloc de gheață, cu un volum de 80000 mc și care dăinuie în peșteră de peste 4000 de ani. Fața superioară a blocului (3000 mp) formează podeaua Sălii Mari. În partea dreaptă acest planșeu se frânge într-un tobogan abrupt de gheață, care dă într-o zonă, denumită Biserica. Aici apar primele formațiuni stalagmitice de gheață. Aceasta este zona turistică, restul fiind rezervație științifică, cu două sectoare distincte.
În latura din dreapta intrării se află Rezervația Mică, la care se ajunge coborând o verticală de 15 m în rimaia dintre stâncă și gheață. În stânga se află Rezervația Mare, spre care se coboară o verticală de 20 m la baza căreia galeria continuă puternic descendentă. Aceasta este Galeria Maxim Pop. În amândouă rezervațiile, lângă ghețar reapar stalagmitele de gheață, dintre care unele au o existență permanentă iar altele se topesc în cursul verii, dar se refac în forme asemănătoare în lunile de iarnă.
Dincolo de aceste speleoteme înghețate, aspectul peșterii se schimbă total, locul gheții fiind luat de concrețiuni de o mare diversitate și frumusețe. Stalactite,, stalagmite,coloane, draperii parietale, coralite, gururi.... Acestea abundă mai ales în Galeria Coman - o prelungire îngustată a Rezervației Mari - care coboară în pantă aceentuată pană la adâncimea maximă a peșterii de 105 m, apropiindu-se în același timp la numai cațiva metri de cea de a doua perlă a sistemului carstic Scărișoara - peștera Pojarul Poliței. De fapt, între cele două cavități a existat cândva, înainte de începutul formării blocului de gheață, o comunicare naturală. Pestera in care este situat ghetarul  a fost descoperita pe la 1860.  Intrarea in pestera a costat 5 lei. In cazul in care doriti sa o vizitati nu uitai hainele groase , ca desi eram in luna iulie in pestera inghetam de frig.