Roşia Montană, galeriile romane

 Rosia Montana reprezinta varful tehnologiei miniere antice: saparea de galerii in roca dura vulcanica pentru a a ajunge la filoanele de aur; prin aceasta fiind unicat in lume. La Rosia Montana se poate vedea cu ochiul liber o istorie a mineritului de 2000 de ani incepand cu perioada romana pana in zilele noastre, prin acest fapt minele de la Rosia Montana ar trebui inscrisa in lista monumentelor UNESCO
Minele erau expluatate inca dinainte de cucerirea Daciei de catre romani, din secolul I i.Hr; ipoteza confirmata de testele cu C14 efectuate pe bucati de lemn din vechea structura de sustinere a minelor Galeriile romane sunt formate din tuneluri de zeci de kilometri lungime. O parte din aceste galerii se poae vizita intrarea costa cativa lei, se viziteaza galeriile pe o portiune destul de mica si muzeul din incinta complexului minier.
O atracție turistică unică in Europa, există mine romane în Franţa, Anglia dar şi în Peninsula Iberică. Astăzi, turiştii pot vizita galerii antice doar în Portugalia şi Spania. Astfel, Mina Cătălina-Monulești ar putea fi primul obiectiv de acest gen din Estul Europei. „Ceea ce e special în această mină e calitatea conservării în cazul uneltelor din lemn”, explică Beatrice Cauuet. De altfel, arheologii francezi au găsit nenumărate bucăţi din torţele utilizate de romani, dar şi scări din lemn folosite pentru a interconecta etajele galeriilor. „Aici avem o scară din lemn dintr-o singură bucată, lungă de 5 metri. Romanii le sculptau pentru a realiza scări pe care să urce”, a explicat arhitectul Beatrice Cauuet
 
O istorie aparte
Roşia Montană este una dintre cele mai vechi localităţi din Europa cu tradiţie în exploatarea metalelor preţioase; atestarea acestei activități prin celebrele tăblițe de lut din anul 131 semnează practic și certificatul oficial de naștere al comunei de astăzi. În minele romanilor lucrau sclavi şi colonişti, care au amenajat primele galerii pentru extracţie de aur și argint. Ei foloseau cele mai eficiente tehnici miniere pentru perioada aceea. Galeriile erau săpate cu ciocanul, dalta şi târnăcopul şi erau de multe ori ramificate sau chiar supraetajate. Când roca era foarte dură, pereţii stâncii se încălzeau cu foc, după care erau apoi stropiţi cu apă şi oţet pentru a se răci brusc. Datorită diferenţei termice create, se crăpau, şi apoi, cu târnăcopul, erau desfăcute bucăţile de rocă din care era separat aurul.

Dupa cucerirea Daciei de catre romani, in insemnarile vremi e specificat ca imparatul Traian s-a intors la Roma cu o prada de razboi de 165 tone de aur si 331 tone de argintIn perioada stapanirii romane se estimeaza ca peste 85 de vagoane de aur pur au luat drumul Romei
In apropierea galeriilor romane se afla cetatea Alburnus Maior ce a reprezentat punctul de aparare al localitatii si ale expluatariilor aurifere.
Dar toate aceste galeri ar putea disparea daca se incepe exploatarea miniera.