Pestera Polovragi

Pestera Polovragi se gaseste pe teritoriul comunei Polovragi, intre localitatile Horezu si Baia de Fier, judetul Gorj, Oltenia, Romania
Este o pestera lunga de peste 9000 m având galeria principala in cea mai mare parte orizontala din care se desprind mai multe culoare laterale in parte colmatate cu aluviuni. De-a lungul galeriei se disting trei sectoare.

Primul sector incepe de la fosta resurgenta si pâna la Culoarul Stâlpului si incepe cu doua culoare laterale mici, mai important fiind cel din dreapta numit "Culoarul liliecilor". Galeria, electrificata, continua cu inaltimi de 2-8 m si latimi in jur de 10 m. Sunt frecvente prabusirile, scurgerile din tavan, hornurile; aici se deschid culoare secundare mici, dar destul de impodobite cu calcita.

Sectorul Ogiva, delimitat de Culoarul Stâlpului si Culoarul Sufocat, incepe la aproximativ 400 m de la intrare. Pe parcursul lui se mentine aceeasi latime, insa inaltimea variaza intre 0,5 si 2 m. Gradul de concretionare se reduce, plafonul corespunzând unei suprafete de strat.

Ultimul sector de la Culoarul Sufocat si capatul nordic al galeriei continua pestera pâna la un sorb colmatat. Aici inaltimea si latimea se reduc, iar formatiunile stalagmitice sunt mai numeroase spre extremitatile sectorului.

Pestera Polovragi este relativ calda, umeda, lipsita de curenti de aer. Biospeologic, pestera este putin interesanta, având o fauna saraca si o singura specie troglobionta: Trachysphera spelaea.

Pestera prezinta deosebit interes din punct de vedere geomorfologic si peisagistic

Pestera Dambovicioara

Pestera Dambovicioara este situata in partea de sud a Masivului Piatra Craiului, in versantul stang al vaii Dambovicioara, la 1 km nord de satul Dambovicioara. Pestera Dambovicioara este formata dintr-o galerie unica, cu o lungime totala, de 555 m. Desi aceasta lungime este incomparabil mai mica fata de alte pesteri din Romania, Pestera Dambovicioara este cea mai lunga din zona.

Galeria are latimi ce variaza intre 3-4 m si inaltimi de 4-5 m, cu putine ramificatii, de dimensiuni mici. Dupa 150 m de la intrare, galeria se ingusteaza foarte mult.

Pestera propriu-zisa este cunoscuta inainte de 1579, cand localnicii o foloseau pe post de ascunzatoare impotriva cotropitorilor. Ulterior pestera a fost locul de reculegere al unui pustnic, ascunzatoarea a doi talhari cunoscuti la acea vreme, si chiar ascunzisul unui urs.  Printre altele, Pestera Dambovicioara este renumita si pentru faptul ca este prima pestera din Muntenia mentionata intr-o lucrare stiintifica si anume Mineralogia Principatus Transilvanie a lui J. Fridlavsky din anul 1767.

Pestera este relativ saraca in formatiuni calcaroase, insa este destul de bine cunoscuta de cate turisti. A fost amenajata si este una dintre cele mai frecventate astfel de formatiuni.

Daca ti se face foame si nu ai venit pregatit cu pachet de acasa, sunt cateva magazine de la care poti cumpara ceva de mancare si de baut. De asemenea, in zona vin si localnici care vand cas si urda.

Drumul continua si dupa pestera, dar este neasfaltat. Gasiti acolo destule locuri frumoase unde va puteti odihni pe malul apei.
Programul de vizitare al pesterii este Luni - Vineri: 9-17, Sambata - Duminica: 8-18.

Castelul Bran

Castelul Bran - un remarcabil monument de arhitectura a fost contruit intre 1377-1382 pe o stanca de 60 m ca urmare a privilegiului de la 19 noiembrie 1377 al regelui Ungariei Ludovic I de Anjou. Pe vremuri a fost punct intarit de veghe si indeplinea functii militare aparand sud-estul Transilvaniei dar avea si functii vamale si comerciale fiind situat pe drumul comercial ce lega Transilvania de Muntenia prin culoarul Rucăr-Bran.
Fortificatia era administrata de un castelan care era comandant militar si avea si atributii administrative si jurisdictionale. Pentru a putea sustine castelul acesta a primit in subordine un domeniu compus din 13 localitati. De asemenea negustorii care treceau prin acest punct de vama plateau a 30-a parte (tricessima) din valoarea marfii transportate drept vama. Veniturile astfel obtinute erau considerabile.
Castelul a fost cedat domnitorului Mircea Cel Batran de catre brasoveni si a apartinut de Tara Romaneasca pana in 1419 cand dupa moartea domnitorului castelul revine comitelui secuilor. Intre 1441-1446 castelul a apartinut lui Iancu de Hunedoara. Dupa aceea a trecut din nou in proprietatea Brasovenilor in anul 1498, in contul datoriilor pe care le avea regele maghiar catre acestia. Intr-un act din 1651 aprobat de Dieta Transilvaniei se stipuleaza ca brasovenii devin proprietari "cu drept de veci si irevocabil" asupra Castelului Bran. Dupa aceasta data Branul isi pierde importanta si o perioada este ocupat de catre trupele imperiale austriece. Dupa un proces lung castelul revine brasovenilor in 1883 iar in 1920 acestia il daruiesc reginei Maria a Romaniei. Aceasta lasa prin testament Castelul Bran fiicei sale principesa Ileana. Dupa abdicarea regelui Mihai in 1947 intra in posesia statului si este transformat in muzeu de istorie medievala deschizandu-si portile publicului in data de 28 aprilie 1957. In 1997 colectia muzeului este completata iar in 2006 Castelul Bran este retrocedat urmasilor principesei Ileana si anume fiul acesteia Dominic de Habsburg.

Desi a suferit numeroase transformari fiind reconstruit in mai multe randuri (1377), aceasta constructie impunatoare pastreaza si azi elemente ale stilului gotic original. Construita initial ca o cetate de forma trapezoidala, inconjurata de un zid masiv cu guri de tragere, Castelul Bran s-a dovedit a fi un punct de aparare de succes, din cauza reputatiei sale neavand probleme majore in timpul a peste 600 de ani de existenta. In curtea interioara a castelului se afla si o fantana adanca de 57 de metrii care asigura apa in caz de asediu.
Imaginea sa de azi dateaza din secolul XIV exceptie facand turnul de deasupra portii care a fost construit ulterior in secolul 15.  Dupa ce regina Maria a intrat in posesia castelului arhitectul curtii regale Karel Liman a restaurat si amenajat intregul edificiu. 
Castelul Bran este in mod curent asociat cu legenda vampirului Dracula fapt care i-a conferit o faima deosebita, fiind vizitat anual de mii de turisti din tara dar mai ales din strainatate care sunt atrasi de aceasta legenda.

Dracula , asa cum este perceput astazi ,constituie rezultatul interferentei unor fapte istorice reale, intrate in legenda, legate de domnia lui Vlad Tepes – Dracula, al consemnarilor unor cronicari ai vremii, cu intentia de a-l pune pe marele voievod într-o lumina nefavorabila, amplificate în secolele urmatoare prin asocierea cu personajul romanului de fictiune „Dracula”, aparut in Anglia, în 1897, avandu-l ca autor pe scriitorul irlandez Bram Stoker.

Adevarul despre domnitorul Tarii Romanesti Vlad Tepes (1456-1462; 1476) este cunoscut din numeroase lucrari apartinand istoricilor romani si straini.

Castelul Huniazilor

Castelul Huniazilor este monumentul remarcabil si marca turistica a judetului Hunedoara. Este o constructie impunatoare, inalta, cu turnuri, turnulete, ferestre si balcoane, ce a fost transformata in muzeu. Castelul Huniazilor a fost cladit de catre Iancu de Hunedoara, in secolul XV, pe locul unei intarituri mult mai vechi ce se afla pe o stanca, inconjurata de apele paraului Zlasti.

Castelul Huniazilor adaposteste intre zidurile sale numeroase vestigii remarcabile pe care timpul si-a pus amprenta intr-un mod aparte.
Turnul vechi de poarta, prima intrare in castel in prima jumatate a secolului XVII, a fost inchis cu ajutorul Turnului Alb pentru a fortifica sistemul defensiv pe latura de sud-est a castelului.
Capela Castelului Huniazilor, considerata una din partile reprezentative pentru secolul XV, este o mixtura intre stilul romanic si moda gotica tarzie.
Sala Dietei este realizata la mijlocul secolului XV in stil gotic tarziu si este spatiul dedicat ceremoniilor.Turnul Capistrano a fost initial utilizat de catre parintele franciscan, Ioan de Capistrano, confesorul lui Ioan Corvin pana in a doua jumatate a secolului XV.Aripa Bethlen este alcatuita din dormitoare la parter, o sufragerie la etaj si o galerie anexata in secolul XIX, lucrata dupa canoanele arhitecturii neogotice.
In Castelul Huniazilor se gaseste si Palatul administrativ, construit pe trei nivele de locuire.Ansamblul numit NeBoisa (Nu te teme) este compus dintr-o galerie inalta sustinuta de pilastrii de piatra si un turn masiv, inaintat, cu patru nivele de aparare, evidentiaza arta militara transilvaneana.Terasa de artierie este o constructie pur militara
Exista si o legenda in popor conform careia fantana din Castelul Huniazilor ar fi fost sapata trei prizonieri turci, carora li s-a promis libertatea daca vor ajunge la stratul de apa. Cei trei au trudit timp de 15 ani, dar nu au avut parte de libertatea promisa. Pe peretii fantanii dainuie o inscriptie, insemnand: “Cel care a scris aceasta inscriptie este Hasan, care traieste ca rob la ghiauri, in cetatea de langa biserica”
In Budapesta există Castelul Vajdahunyad, o copie mai mică a Castelului din Hunedoara. Nu e de mirare deci că de cele mai multe ori turiștii maghiari sunt cei care iau cu asalt castelul Corvineștilor, creând forfotă în curtea husarilor unde altădată își avea reședința regele Matia Corvin, fiul lui Iancu de Hunedoara. Aflat în renovare mai bine de 13 ani, fortificaţia tinde să îşi recapăte, încet, faima şi strălucirea de odinioară.

Tarifele de vizitare sunt 10 adult si 5 lei elev/student

Pestera Muierilor

Pestera Muierilor se afla in comuna Baia de Fier in udetul Gorj. Se stie ca pestera a servit in trecut ca adapost pentru femei si copii in perioada razboaielor.

Pestera are o lungime de aproximativ 3.5 kilometri pe patru nivele, 2 dintre aceste nivele nu se pot vizita deoarece sunt rezervatii speologice. Principalele atracti ale pesterii sunt Amvonul, Candelabrul Mare, Sala Altarului si Dmnul Mic.
Printre atractii mai sunt Valul Muierii, Cascadele Impietrite, Poarta, Sala Turcului si Sala Guano.
In Sala Musteriana s-au gasit obiecte apartinand culturilor cu mult inaintea erei noastre.

In pestera s-au mai gasit bucati de craniu care au fost datate de cercetatori ca avand o vechime de 30.000  de ani. Pestera Muierii a fost prima pestera electrificata din Romania.

Cheile Galbenei

Cheile Galbenei este considerata una dintre cele mai salbatice chei din Romania. Cheile sunt situate in Munti Bihor in partea de sud-vest a platoului  Padis-Cetatile Ponorului, fiind constituite din 3 sectoare de chei cere totalizeaza 6 kilometri.
Reprezentativi pentru Cheile Galbenei sunt preteti abrupti de peste 300 de metri
Pereti abrupti ascund peste suspendate la diferite nivele si formeaza  piloni arcade si polite structurale.

Izbucul galbenei reprezinta resurenta raului subteran din Pestera Cetatile Ponorului. Izbucul are un ochi de apa de circa 7 metri diametru situat la baza unui perete de stinca. Una din numeroasele cascade este Cascada evantai inalta de 7 metri.

Pe traseu sunt portiuni amenajate cu cabluri de otel si lanturi de sprijin asta find singura cale de a parcurge anumite portiuni.

Pestera Ghetarul de la Focul Viu

 Pestera consta in doua sali, prima din ele de mari dimensiuni avand un imens ghetar. Accesul la pestera se face printr-o galerie pe o scara de lemn. Tavanul acestei sali mari este deschis printr-o fereastra naturala uriasa prin care o mare cantitate de busteni si zapada a cazut de afara, transformandu-se intr-o imensa gramada in centrul salii. Bustenii au fost prinsi ca intr-o capcana de gheata, capetele lor ramase libere au putrezit si au colorat astfel gheata. Prin fereastra din tavan intra suficienta lumina pentru a dezvalui spendoarea bucatilor stalagmitice de gheata care se afla in partea opusa intrarii in pestera. In jurul pranzului, razele de soare creeaza o scena de basm. Unul din capetele blocului de gheata cade in abisul din crevasa adanca dintre stanci.

O galerie aflata dincolo de stalagmite duce catre sala mica a pesterii coborand cu grija cam 4 m pe partea stanga a alunecarii de gheata. Aceasta sala nu are lumina naturala. Exista cateva concretiuni de calciu aranjate printre stalagmitele de gheata de diferite dimensiuni, depinzand de anotimp. Pestera se incheie cu o gaura verticala blocata.

Iesirea din pestera este foarte placuta, in special vara cand temperatura de afara este mult peste cea din pestera. Exista doua motive pentru care gheata se pastreaza in pestera: tavanul deschis care invita aerul rece inauntru si lipsa ventilatiei care il pastreaza rece in timpul anului
Intervalul de vizitare potrivit este 13.30-14.30 punctul culminant find atins in jurul orei 14.00 cand razele soarelui cad perfect pe pestera.
 

Roşia Montană, galeriile romane

 Rosia Montana reprezinta varful tehnologiei miniere antice: saparea de galerii in roca dura vulcanica pentru a a ajunge la filoanele de aur; prin aceasta fiind unicat in lume. La Rosia Montana se poate vedea cu ochiul liber o istorie a mineritului de 2000 de ani incepand cu perioada romana pana in zilele noastre, prin acest fapt minele de la Rosia Montana ar trebui inscrisa in lista monumentelor UNESCO
Minele erau expluatate inca dinainte de cucerirea Daciei de catre romani, din secolul I i.Hr; ipoteza confirmata de testele cu C14 efectuate pe bucati de lemn din vechea structura de sustinere a minelor Galeriile romane sunt formate din tuneluri de zeci de kilometri lungime. O parte din aceste galerii se poae vizita intrarea costa cativa lei, se viziteaza galeriile pe o portiune destul de mica si muzeul din incinta complexului minier.
O atracție turistică unică in Europa, există mine romane în Franţa, Anglia dar şi în Peninsula Iberică. Astăzi, turiştii pot vizita galerii antice doar în Portugalia şi Spania. Astfel, Mina Cătălina-Monulești ar putea fi primul obiectiv de acest gen din Estul Europei. „Ceea ce e special în această mină e calitatea conservării în cazul uneltelor din lemn”, explică Beatrice Cauuet. De altfel, arheologii francezi au găsit nenumărate bucăţi din torţele utilizate de romani, dar şi scări din lemn folosite pentru a interconecta etajele galeriilor. „Aici avem o scară din lemn dintr-o singură bucată, lungă de 5 metri. Romanii le sculptau pentru a realiza scări pe care să urce”, a explicat arhitectul Beatrice Cauuet
 
O istorie aparte
Roşia Montană este una dintre cele mai vechi localităţi din Europa cu tradiţie în exploatarea metalelor preţioase; atestarea acestei activități prin celebrele tăblițe de lut din anul 131 semnează practic și certificatul oficial de naștere al comunei de astăzi. În minele romanilor lucrau sclavi şi colonişti, care au amenajat primele galerii pentru extracţie de aur și argint. Ei foloseau cele mai eficiente tehnici miniere pentru perioada aceea. Galeriile erau săpate cu ciocanul, dalta şi târnăcopul şi erau de multe ori ramificate sau chiar supraetajate. Când roca era foarte dură, pereţii stâncii se încălzeau cu foc, după care erau apoi stropiţi cu apă şi oţet pentru a se răci brusc. Datorită diferenţei termice create, se crăpau, şi apoi, cu târnăcopul, erau desfăcute bucăţile de rocă din care era separat aurul.

Dupa cucerirea Daciei de catre romani, in insemnarile vremi e specificat ca imparatul Traian s-a intors la Roma cu o prada de razboi de 165 tone de aur si 331 tone de argintIn perioada stapanirii romane se estimeaza ca peste 85 de vagoane de aur pur au luat drumul Romei
In apropierea galeriilor romane se afla cetatea Alburnus Maior ce a reprezentat punctul de aparare al localitatii si ale expluatariilor aurifere.
Dar toate aceste galeri ar putea disparea daca se incepe exploatarea miniera.

Groapa Ruginoasa

Groapa Ruginoasa reprezinta un fenomen cu totul aparte. Ea este o imensa ravinare sapata pana in creasta culmii care inchide spre sud Valea Seaca, cu o adancime de peste 100 m si un diametru de peste 600 m. Pe toata suprafata ei, un proces de eroziune foarte activ a scos la zi straturile de cuartite, a caror culoare rosie violacee confera zonei un aspect cu totul aparte, ea aparand de la mari departari ca o rana deschisa in trupul muntelui.
Groapa Ruginoasa are sectoare de chei ce pot fi parcurse doar de alpinisti.

A devenit cunoscuta in intreaga lume dupa ce a aparut la Discovery Channel, la emisiunea “Tehnici esentiale de supravietuire”, cand protagonistul Bear Grylls a avut de-a face cu zonele din Muntii Apuseni, respectiv Groapa Ruginoasa

Accesul se face de pe DN75 la km 28+400 (1140m altitudine) la aproximativ 1300 m de Cabana Vartop(Arieseni). Aici parasim soseaua pe partea dreapta in directia spre Stei, traversam paraul, si incepem urcusul de 50 de minute. Ajungem intr-o poiana de unde sus in fata noastra se contureaza o sa larga de unde se observa imensa groapa.